Pacientii diabetici necontrolati metabolic fac mai fervent infectii. De ce? Hiperglicemia per se reprezinta un factor de risc atat pentru aparitia infectiei cat si pentru agravarea acesteia la pacientul diabetic. De altfel, ne aflam intr-un cerc vicios deoarece hiperglicemia cronica predispune la alterarea apararii organismului (prin fenomenul de glicozilare a proteinelor anticorp) iar infectia la randul ei determina un dezechilibru glicemic putand reprezenta chiar unul din factorii determinanti ai decompensarii bolii cu aparitia acidocetozei in diverse grade de gravitate. de cele mai multe ori suntem chemati sa spargem acest cerc vicios si discutia se poarta in jurul celui care, chirurg sau diabetolog, are mijlocale cele mai eficienta. in aceasta situatie, doar tratamentul infectiei, simplul drenaj al unei colectii sau in cazurile grave, chiar amputatia, poate determina reducerea valorilor glicemiei si restabilirea echilibrului metabolic.
Infectia unei ulceratii pe picior diabetic reprezinta principala cauza ce duce spre amputatie. De aceea, controlul infectiei reprezinta unul din principiile de tratament ale acestei complicatii.
initial, este foarte important examenul local minutios care deceleaza unul sau mai multe semne inflamatorii (roseata, edem, durere, etc), colectie purulenta asociate cu semne clinice generale (febra, frison, stare generala alterata, tahicardie, etc). Examenele de laborator vor decela prezenta unui sindrom inflamator dar si eventuala decompensare a bolii metabolice, situatie care reprezinta o urgenta medicala si necesita spitalizare imediata. Sigur ca nu trebuie sa uitam de examenul clinic complet al pacientului, care alaturi de o anamneza amanuntita (ulceratii in antecedente, prezenta amputatiilor, a plagilor dehiscente, etc) ne poate ajuta in managementul ulterior al acestei complicatii indeajuns de frecvente in randul pacientilor diabetici cu control metabolic precar. Examenul radiologic simplu al piciorului, ne ajuta sa stabuilim daca scheletul osos este afectat, daca exista bule de gaz in tesutul subcutanat- marca a unei infectii cu germeni anaerobi sau daca exista un corp strain, cauza a infectiei.
Tratamentul se impune in cel mai scurt timp posibil. Principiile generale dupa care se trateaza o astfel de leziune sunt reprezentate de controlul infectiei (antibioterapie sistemica si tratament chirurgical local prin incizie, evacuare, drenal, debridare a tesuturilor neviabile, etc), asigurarea unei vascularizatii optime vindecarii ulceratiei (dezobstructie endovasculara, by-pass) si descarcarea presionala la nivelul respectivei ulceratii prin incaltaminte speciala, aparat gipsat, sau diverse alte metode eficiente individualizat, de la un caz la altul. Nu in ultimul rand, tratmentul dezechilibrului metabolic. Ulterior, plagile postoperatorii vor fi ingrijite in vederea obtinerii tesutului de granulatie care sa permita sutura per secundam sau acoperirea defectului cu diferite metode de chirurgie plastica (lambouri, grefe libere autologe sau grefe artificiale).
